Comuna Scoarţa este situată pe paralela 4502’3” latitudine nordică aproape deci la jumătatea distanţei dintre ecuator şi polul nord între meridianele 23030’ şi 23033’9” longitudine estică.
Comuna Scoarţa se încadrează la limitele Subcarpaţilor Olteniei compartiment al Subcarpaţilor Getici.
Relieful
Comuna Scoarţa ocupă o parte din dealurile Subcarpatice, şi anume masivul Copăcioasei, precum şi o parte din depresiunile intracolinare Tg-Jiu – Budieni – Scoarţa – Câmpul Cărbuneştilor. Depresiunea Câmpu Mare constituie extremitatea estică a depresiunii intracolinare Câlnic – Tg-Jiu – Budieni – Scoarţa – Câmpu Mare (şi este cuprinsă între râul Blahniţa la vest şi satul Câmpu Mare).
Pe teritoriul comunei Scoarţa intră o singură vale şi anume Valea Blahniţei
Clima
Fiind situată în partea de sud a țării, comuna Scoarţa se află în cea mai mare parte a anului sub influenţa circulaţiei maselor de aer sudice, sud-vestice şi vestice.
Apele
În ce priveşte apele curgătoare, râul Blahniţa este singure apă curgătoare, ce străbate satul Colibași, din comuna Scoarţa. Râul Blahniţa izvorăşte din muntii Parâng.
Vegetaţia
Pădurile ocupă o mică suprafaţă de 40 ha. Cele mai însemnate păduri se află în Valea Seacă, alcătuită din variate specii ca: gorunul, cerul, fagul. În pădurea din Pătrime, se găsesc specii ca: teiul, stejarul, fagul şi plopul.
În vremurile cele mai îndepărtate cerul ocupa o suprafaţă întinsă în locurile ce astăzi se cheamă „Cerăt ” şi „Ogrăzele”, dar pădurea a fost defrişată în întregime şi transformată în teren arabil.
Înainte de înfrunzirea pădurilor, când lumina pătrunde din belşug peste ramurile desfrunzite până la sol, speciile arbocee de primăvară înfloresc, formând un strat aproape continuu şi multicolor.
Primăvara îşi desfac florile ghioceii, viorelele cu două frunze, brebeneii, piciorul cocoşului, crucea voinicului, tămâioarele cu mirosul lor plăcut ş.a. Mai târziu când se încheie frunzişul pădurii şi lumina de pe sol este redusă se află puţine plante în floare, coloritul din interiorul pădurii este altul.
O altă vegetaţie este vegetaţia lemnoasă a pajiştilor alcătuită din arbuşti ca: măceşul, porumbarul, trandafirul sălbatic (rugul).
Vegetaţia de luncă se întâlneşte în lunca Blahniţei.